A gandi corect. Iubirea in cele trei lumi ~2

OMRAAM  MIKHAEL  AIVANHOV

Penser juste

(A gândi corect)

L’amour dans les trois mondes

(Iubirea în cele trei lumi)

Conferinţa din 27.12.1961

B

    …bieţii de ei, nu pot transforma materia, nu pot să o ilumineze, să o fertilizeze, să o sublimeze; atunci trebuie să suporte contrariul: - tristeţea, după fericire – nefericirea, după exaltare – căderea, depresia totală… Ei pot, dar după, trebuie să se aştepte la contrariul. Asta e marea iluzie a tuturor îndrăgostiţilor: atunci când sunt în bucurie, ei cred că vor fi veşnic în bucurie. Nimeni nu-i poate convinge că îşi pregătesc cărbuni încinşi, nu. Ei cred că dacă au fost fericiţi o dată, că dacă au gustat ceva, va fi mereu aşa. Ei nu, după un timp apare reversul medaliei şi, hop ! vine contrariul. De ce ? Pentru că nu au fost de-ajuns de sus, acolo unde nu e revers, unde nu e schimbare, unde e veşnic primavară, unde totul continuă mereu şi nu există revers. Dar ei au căutat prea jos, prea jos, prea jos… şi acolo e variabil, nimic nu e stabil. Iată câte mai au oamenii de învăţat. Ei trebuie să înveţe că bucuria lor nu e durabilă. Această bucurie este înlocuită, se transformă apoi în mâhnire tristeţe, plictis, isterie… tot ce vreţi ! Dacă nu există elemente divine în aceste treburi, totul se preschimbă, euforia devine tortură, după. Dacă oamenii sunt atât de proşti încât să-şi închipuie lucrurile în capul lor, vor verifica, vor verifica. Şi după aceea vor veni să spună. Numai că vor veni cu părul smuls – o să se vadă de departe – vor veni să-mi spună: «E adevărat, e adevărat, ce spuneţi !» Eu nu-mi fac griji.

    Vedeţi ? Vă rog să observaţi că nu sunt contra… creării copiilor, nu sunt contra iubirii. Totdeauna v-am spus: nu sunt împotrivă. Dar vă spun că trebuie să cunoaşteţi multe lucruri înainte de a face toate acestea, că ceea ce faceţi să fie divin, să folosească pentru Împăraţia lui Dumnezeu, pentru binele întregii lumi. Să declanşaţi forţe minunate, în loc să treziţi diavolii şi demonii. Vedeţi ? Nu mi se poate reproşa: «Păi, dacă e aşa, eu nu pot trăi în această Fraternitate, în acest Învăţământ, pentru că acest Învăţământ suprimă tot». E adevărat că există mânăstiri şi învăţaturi care suprimă tot, dar e idiot, e contra tuturor legilor naturii. Cine a inventat lucrurile astea ? Nu trebuie să fim confundaţi cu aceste învăţături, care nu sunt bazate pe adevăr. Nu sunt bazate. Aş mai avea multe lucruri să vă spun în această privinţă, dar ajunge pentru astăzi. Adaug doar un lucru: că toţi Iniţiaţii, care meditau, care se ridicau, care se hrăneau, dacă vreţi, cu lumină, cu această iubire divină, ei primeau chiar particule eterice atât de pure, atât de extraordinare, încât coborau până în planul fizic, pentru a mulţumi, a satisface, a linişti toate celulele, ca şi cum ar fi fost satisfăcut de absolut tot. Şi dacă lucrul acesta nu era făcut cum trebuie, atunci, dimpotrivă, această muncă, aceste meditaţii exaltau în asemenea măsură persoana, că aceasta devenea încă şi mai senzuală. Ea primea o asemenea energie, că devenea pur şi simplu dezlănţuită. S-a văzut asta la multe fiinţe religioase, la mulţi călugări, la mulţi mistici, care nu ştiau cum să lucreze (spiritual). Această muncă nu e deloc uşoară, nu e pentru toată lumea, pentru orice ignorant. Este o alchimie absolută. Alchimia cea mai înaltă. Cei care ştiau cum să lucreze, erau satisfăcuţi, ca şi cum s-ar fi petrecut în planul fizic. Ei făceau fuziunea în înalt ca şi cum ar fi făcut-o în planul fizic; nu mai aveau nevoie de altceva, erau fericiţi. Dar cei care nu ştiau cum să facă, adică nu numai să urce, să urce, să urce, până la cer, dar şi că cerul să coboare să-i ia în stăpânire, în totalitate, până la organele cele mai inferioare, ca să zic aşa, în această plenitudine, ei nu mai aveau nimic de dorit. Dar dacă ei urcau, urcau, urcau, dar această energie nu putea să coboare până jos, în puritate, în lumină, pentru că mai erau încă obstrucţii în fiinţa omenească, mai erau oprelişti, mai erau zone blocate, atunci energia rămânea sus, iar jos ceva nu era satisfăcut, ceva care era excitat şi atunci era încă şi mai primejdios. Vedeţi deci, acum aţi început să înţelegeţi că e ceva de învăţat în interior. E mult mai profund, e mai intens decât ne imaginam. Şi cum nimeni nu v-a vorbit de această muncă de făcut, atunci hai, îmbraţişaţi-vă până vă pierdeţi capul ! Bieţii oameni ! Dar în interior ce se întâmpla ? Nimeni nu ştie. Facem lucrurile fără să ştim ce se petrece. Tot aşa , câţi ani, câte secole, oamenii au mâncat, au băut, fără să ştie ce se întâmplă cu hrana! Acum au venit savanţii şi vă pot spune: iată tripsina,…, iată catalizatorii… E foarte interesant ! O întreagă ştiinţă. Până acum, automat, ei mâncau, beau şi nu ştiau ce se întâmplă. Şi pentru naşterea unui copil, ce se petrece în interior ? Acum ei ştiu, în primul rând, în al doilea rând, în al treilea rând, ştiu cum se formează organele… când se formează plămânii… o întreagă ştiinţă extraordinară. Atunci, când e vorba de iubire, de ce fac lucruri automat, fără a şti care sunt dezordinile care se produc şi care sunt curenţii, în ce regiuni merg, cum se întorc şi cum urcă?... Ei da. Hermes Trismegistus spune: «Această forţă urcă şi coboară. Ea pătrunde toate lucrurile cele mai impenetrabile». E un lucru extraordinar. Şi despre ce forţă vorbea el ? Despre care ? El o numeşte Telesma, de unde vine şi «talisman». Devii atotputernic, atunci. E o forţa capabilă… o forţă care antrenează toate lucrurile, forţa forţelor. Trebuie deci să mergi până sus, şi să o faci să coboare până jos. …Dacă nu, eşti şi mai excitat, mai nesatisfăcut şi mai nefericit. Sunt atâtea biografii de oameni lipsiţi de lumină, care nu ştiau de ce lucrurile stau aşa. Şi apoi spuneau că e primejdios să te ocupi de această ştiinţă, oamenii se rătăcesc, înnebunesc. De ce ? Din cauza ştiinţei ? Nu, oamenii nu sunt pregătiţi, nu sunt cum trebuie; ei fac lucrurile fără a renunţa la altele. Fără a renunţa la lucrurile vechi, şi atunci forţa este oprită, nu poate trece, nu poate pătrunde; trebuie să te debarasezi mai întâi de aceste lucruri vechi, pentru ca această forţă, atunci când va veni, să poată să lumineze, să cureţe, să purifice întreaga fiinţă, de sus până jos, până în temelii. Numai că oamenii nu fac asta, nu vor, păstrează unele lucruri şi apoi vor ca forţa divină să pătrundă. Forţa divină este oprită. Şi apoi spun: «Ştii, nu te sfătuiesc… să te ocupi de această ştiinţă, pentru că toţi care încearcă îşi pierd minţile !». Poate e adevărat pentru unii. Dar în ce condiţii e adevărat ? Nu vă neliniştiţi. Vi se vor explica multe lucruri, pe măsură ce avansaţi. Într-o zi o să fie limpede pentru voi. Este o ştiinţă ale cărei baze le cunosc. Dar cu toate că zi de zi vă revelez multe lucruri, pun punctul pe i, voi nu luaţi toate acestea în serios şi veţi fi mereu încântaţi de un scriitoraş neînsemnat care scrie la un ziar neînsemnat, (…) O, ce scriitor ! iar eu, care vă revelez toate aceste lucruri, eu sunt sub el. Mereu sub. Niciodată nu veţi înţelege ce vă dau, ce vă aduc, valoarea acestor lucruri. Într-o zi ele vor putea bulversa cele mai mari inteligenţe, într-o zi. Dar acum nu luaţi lucrurile acestea în serios. Voi ziceţi: «Lasă că ştiu eu !», şi continuaţi să credeţi lucrurile care vi s-au băgat în cap şi vă fac să suferiţi. Voi credeţi mai mult pe oricine altcineva, dar nu ce vă spun eu. Ceea ce spun am verificat, dar nu-i nimic, eu nu sunt furios, nu sunt nemulţumit. Eu zic: să aşteptăm, dacă e aşa, aşa să fie, n-o să-i forţez. Au ideile lor, au credulitatea lor, au convingerile lor. Într-o bună zi vor renunţa la ele. Cu această speranţă continui să vă revelez lucruri noi.

   Dragi fraţi şi surori, dorinţa de a iubi, dorinţa de a îmbrăţişa, dorinţa de a avea o soţie, dorinţa de a crea sunt minunate, dar nu trebuie să vă opriţi aici. Manifestarea e în planul fizic, dar originea, punctul de plecare e în înalt. Trebuie să vă gândiţi că lucrul acesta trebuie făcut în trei lumi. Dacă inima vrea să găsească o altă inimă şi intelectul, care e prezent, le poate separa – da, el e aici pentru a le separa; numai în suflet şi spirit nu există separare, ele lucrează împreună, ca limba şi gura pentru a crea cuvântul. Ele sunt inseparabile. Dar în planul fizic există separate. Când avem această nevoie – nevoia de a găsi o fată, nevoia de a găsi un băiat, atunci, imediat, trebuie să transpuneţi asta, să puteţi orienta această nevoie, către fraţii Sufletului universal, iar surorile către Spiritul cosmic şi poate vor fi de mii de ori mai răsplătiţi, decât dacă îşi smulg părul: «N-am găsit, n-am găsit ! (…)» Cu atât mai bine că n-aţi găsit ! Să zicem aşa, acum. Cine vă impiedică să căutaţi, şi veţi găsi întotdeauna: căutaţi şi veţi găsi, dar sus, în înalt ! De ce căutaţi mereu jos ?

    Credeţi că Hristos ne sfătuia mereu: Căutaţi, căutaţi în noroi şi veţi găsi ! Cereţi, cereţi neplăceri şi le veţi avea ! Aşa trebuie să înţelegem ? Aşa !? El nu voia să spună asta ! Pentru că dacă înţelegem aşa, atunci înţelegem: «Bateţi băieţi, bateţi şi veţi fi închişi !» cei care bat sunt închişi. Da, sunt închişi. Într-un loc cu oameni violenţi sau într-un azil de alienaţi. Nu, Hristos spunea: «Căutaţi, căutaţi…» dar mereu sus. Şi cei care au căutat aşa au găsit întotdeauna. O nouă înţelegere, dragi fraţi şi surori. Cea veridică, cea adevărată ! Vi se aduce, cea adevărată. Verificaţi şi veţi vedea. Nimeni nu va regreta. E o nefericire că am fost învăţaţi să căutăm mereu lucrurile în materie… Evident, există multe lucruri în materie. De exemplu, ce a fost dispreţuit, acum devine cel mai preţios: o bucată de pământ, ce este o bucată de pământ? Şi nisipul… Dar iată că acolo se găseşte uraniu. Şi ce se fabrică cu uraniul, ştiţi şi voi, nu-i aşa ? Deci pământul, nisipul… Se vor face baterii electrice formidabile cu nisipul. Deci în toate lucrurile care în aparenţă nu valorează nimic, natura a ascuns minuni. Numai că pentru a înţelege asta, trebuie să mergi sus, să întrebi în înalt, care este părerea (lor) despre aceste lucruri, mai ales asupra problemei iubirii. Şi cum Învăţământul este Învăţământul iubirii, problema iubirii trebuie foarte, foarte bine explicate, bine limpezită, bine pusă la punct, pentru că totul depinde de iubire, de înţelegerea problemei iubirii: echilibrul, fericirea, bucuria, forţa… Şi vedeţi că toţi oamenii care caută satisfacţie numai în planul fizic, sunt într-un dezechilibru îngrozitor. De ce ? Pentru că în celelalte regiuni nu există nimic. Trebuie deci să faci acelaşi lucru şi în celelalte regiuni, în celelalte planuri. Iată adevăratul echilibru ! De ce sunt dezechilibraţi tinerii ? Tinerii – fete şi băieţi – sunt dezechilibraţi, pentru că ei caută mereu, zi şi noapte, să facă nebunii – pentru a fi liberi, chipurile – să facă experienţe. Nu există o filozofie care să îi conducă, să îi orienteze. Instictul e cel care îi conduce, iar instictul nu e prea luminat. El nu ştie ce va urma. Ghidul lor, maestrul lor este instictul. Asta e cel mai grav. Ei se întorc la vechiul stăpân, care nu vede, care e orb. Ei iau drept ghid instictul. Nu e inteligent. Să facă lucrurile, dar după ce au luat ca maestru nu instictul, ci lumina, ştiinţa, ştiinţa divină, acest Învăţământ. Apoi ştiţi dinainte care vor fi rezultatele. E mai bine decât să te laşi în voia instinctelor, ca tineretul de azi. El nu ascultă, nu vrea să asculte, el nu vrea înţelepciunea… Şi atunci la ce vor toate acestea ? La dezordine. Poate nu imediat. Pe  moment va exista o bucurie, o încântare; dar apoi, forţele vor fi din ce în ce mai perturbate şi vor observa că lucrurile nu mai merg bine, nu mai merg, nu mai merg şi sfârşesc în clinici, la doctor… Trebuie să iubeşti, dar trebuie mai întâi să ştii cum. Mi s-au povestit atâtea lucruri. Mi s-a povestit chiar că într-un tren care venea dintr-un oraş spre Paris erau fete şi băieţi. Şi nu se jenau să facă orgii. Tot trenul, mai multe compartimente. Şi cântecele cele mai… cele mai… nu găsesc cuvânt să le denumesc. Cântecele cu cuvinte oribile, şi asta în faţa fetelor. Şi fetelor nu le păsa. Dacă va continua aşa, Franţa îşi va pierde lumina pe care trebuia să o aducă lumii. Toată lumea trebuie alertată. Franţa va slăbi, pentru că asta duce la slăbiciune – o slăbiciune psihică, o dezordine. Alte naţiuni se vor ridica şi Franţa va avea mari dificultăţi. În felul acesta va pierde torţa, nu va mai fi torţa altor ţări. Chiar şi la televiziune, în muzică, celelalte ţări fac obiecte de artă, pentru (…) şi nu vor mai lua lucruri de la Franţa. Înainte, tot ce era din Franţa era căutat în lumea întreagă. Acum celelalte ţări încep să producă lucruri, mai puţin dezgustătoare, mai puţin întortocheate ca cele ale artiştilor din Franţa. Ştiţi, fiecare idee, fiecare filozofie care nu este în acord cu ştiinţa divină, aduce blesteme şi perturbări naţiunii. Naţiunea nu trebuie să-şi piardă lumina, nu trebuie să se lase pradă dezordinii şi ideilor bizare, nici în artă, nici în ştiinţă, nici în religie. Pentru că iată, sunt şi alte ţări care acceptă anumite idei, anumite filozofii mai bune, şi apoi se întorc în altă direcţie şi dintr-o dată se sting, rămân la coadă… Ca de exemplu… Grecia. Ce era Grecia în trecut ! Iar acum nu mai e aceeaşi. Nu mai produce aceleaşi lucruri ca în trecut. Aşadar, oamenii trebuie să nu lase lumina, adevărata lumină, să se piardă.

    Iată deci, iată cele câteva cuvinte pe care am vrut să vi le spun. (Gândiţi-vă la ele) pentru a putea capta întotdeauna ce e mai frumos, mai minunat şi a deveni conductor ai divinului.

    Acum desigur, poate nu aţi sesizat toate lucrurile în profunzime, dar trebuie să o puneţi (această conferinţă) din nou, să o ascultaţi încă o dată, să vă opriţi asupra ei cu seriozitate. Şi dacă o luaţi cu adevărat în serios, vă va ajuta enorm, enorm, vă veţi găsi pacea, liniştea, echilibrul. Nu veţi fi nefericiţi, pentru că nu aţi găsit ce aţi vrut; totul va fi în puterea voastră, totul va fi în voi, totul va fi deja aici, dar trebuie să-l vedeţi. Da, şi nu vă veţi simţi mai săraci, dimpotrivă. Acceptaţi această filozofie, acceptaţi aceste metode ale Iniţiaţilor şi vă spun sincer că veţi face foarte bine, în loc să vă smulgeţi părul şi să spuneţi: «Ah, sunt sigur, nu e nimeni pentru mine !» şi să vă situaţi mereu în planul fizic. În celelalte domenii deşi nu vedem, nu suntem niciodată singuri. Sufletul universal e mereu prezent. Şi Spiritul universal de asemenea. De ce nu vreţi să vă fuzionaţi cu aceste principii extraordinare, care nu vă vor fura, care nu vă vor distruge, care nu vă vor masacra, aşa cum fac oamenii ? Daţi-vă pe mâna celui mai bun om şi sunteţi deja călcaţi în picioare, dizlocaţi. Lăsaţi-vă în seama lui ! Vorbesc de oamenii obişnuiţi. Cel mai bun din oamenii obişnuiţi e încă şi mai rău. Şi dacă găsiţi cu adevărat o fiinţă care înţelege, care e cu voi, e minunat, multumiţi-i lui Dumnezeu. Dar dacă nu găsiţi, nu plângeţi. Nimic nu e pierdut. Să presupunem acum că o femeie a găsit o fiinţă şi vrea să fuzioneze cu el, în planul fizic. Dar el nu vrea. De ce ? Pentru că are deja o logodnică, ar trebui s-o trădeze, cu altă femeie. În cazul în care această femeie evoluează, evoluează, până când devine ca Mama Divină, devine ca Sufletul universal, atunci nu mai există trădare. Chiar dacă Maestrul o acceptă, e tot acelaşi Suflet universal, înţelegeţi ? Nu mai e diferenţa. Atunci da, e posibil, dar trebuie ca femeia să lucreze. Vedeţi ? Asta te face să lucrezi, te împinge înainte. E minunat.

Un minut de meditaţie.